O problemă care poate fi prevenită. Așa descrie fumatul Prof. Dr. Mihaela Răescu, de la Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea ”Titu Maiorescu”, București, potrivit căreia fumatul țigărilor reprezintă o problemă majoră, din perspectiva numărului de îmbolnăviri și decese, la nivel mondial.

”Sănătatea este considerată cea mai importantă pentru starea de bine generală a unei persoane. Când ești sănătos, sănătatea este doar o noțiune, însă când nu ai sănătate, dintr-odată devine lucrul cel mai important. O bună sănătate poate fi menținută printr-o serie de măsuri preventive și corective. Fumatul țigărilor reprezintă o problemă majoră, din perspectiva numărului de îmbolnăviri și decese la nivel mondial, însă este o problemă care poate fi prevenită. Fumatul afectează sănătatea, prin impactul pe care îl are asupra funcționării a numeroase organe și sisteme din organism.  Există ample dovezi științifice care susțin legătura cauzală între fumat și multe boli cronice și netransmisibile, cum sunt boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), bolile cardiovasculare și cancerul”, a explicat specialistul.

Cavitatea orală, primul punct de expunere la fumat

Potrivit Prof. Dr. Mihaela Răescu, cavitatea orală nu face excepție de la riscuri, fiind de altfel primul punct de expunere la fumat și cea care suferă într-o mare măsură, din cauza efectelor dăunătoare ale fumatului asupra organismului. Mai mult, sănătatea orală reprezintă un bun indicator al sănătății întregului organism.

”Fumatul este asociat cu un impact negativ semnificativ asupra sănătății orale. Pentru un consumator de tutun, modificările care pot apărea în cavitatea bucală includ: boală parodontală, colorații ale dinților, eșecul tratamentului prin implanturi dentare, halitoză, modificări la nivelul mucoasei bucale”, a mai explicat medicul.

Boala parodontală, mai severă la fumătorii actuali decât la foștii fumători

Coautor al lucrării intitulate ”Fumatul și sănătatea orală în România; evaluarea unor medici stomatologi”, Prof. Dr. Mihaela Răescu a prezentat și o serie de date, pentru a-și ilustra opiniile.

Printre acestea se numără faptul că, în 1994, Faher a descris pentru prima dată asocierea periodontitei marginale cu fumatul, cercetătorii descoperind numeroase legături între bolile orale și utilizarea tutunului. În 1999, în Academy Reports, Journal of Periodontology, autorii au concluzionat că fumatul tutunului joacă probabil un rol semnificativ în dezvoltarea periodontitei refractare. Un studiu realizat în Constanța, România, în 2009, arată că boala parodontală este mai severă la fumătorii „de novo” decât la vechii fumători.

Ulterior, în 2001, Johnson G. a arătat că fumatul are un impact negativ puternic asupra tratamentului combinat de regenerare ghidată a țesuturilor și grefă osoasă. Într-un articol de recenzie privind leziunile cavității bucale asociate cu tutunul, scris de Nishi Mishra et al din India (2017), autorii au concluzionat că sunt multe leziuni orale datorate fumatului (leziuni pre-maligne ale mucoasei), care pot degenera în leziuni maligne. Bolile trebuie corelate cu alterarea cronică a stării de sănătate, iar fumatul este un factor cauzator.

În 2003, Tabyos G. a observat că stomatita nicotinică provocată de fumat este asociată cu hiperkeratoză, inflamarea glandelor salivare și a țesuturilor conjunctive. Renunțarea la tutun duce la dispariția pigmentării sau a stomatitei.

Fumatul produce halitoză și afectează gustul și mirosul

În 2011, K.H. Awan a observat că fumatul provoacă discromii dentare și carii, reduce PH-ul salivei, produce halitoză și afectează gustul și mirosul. Pacienții care fumează prezintă o reducere a semnelor clinice ale inflamației care ar putea fi asociate cu vasoconstricția locală datorată efectului nicotinei și a influenței asupra metabolismului vascular și celular.

În 2013, într-un studiu în rândul studenților de universitate, Reem Saleem Tubaishat a concluzionat că fumatul a avut o asociere semnificativă cu estetica, depunerile de tartru, pătarea dinților, halitoza, sângerările gingivale. Bergstrom a analizat microflora periodontală subgingivală și a concluzionat că aceasta este prezentă independent de fumatul tutunului. Mai mulți autori au studiat flora orală a fumătorilor comparativ cu nefumătorii și au izolat bacterii patogene, dintre care cele mai importante au fost:  Escherichia Coli, Porphyromonas gingivalis (Giannopoulou et al., 2001) Porphyromonas intermedia, Fusobacterium nucleatum, Actinomyces actinomycetem comitans (Kinane and Radvar 1997), Haemophilus influenza și Streptococcus pneumoniae (Greenberg 2006). Halitoza la fumători este cauzată de compușii sulfuroși volatili, a căror concentrație crește din cauza hiposalivației și a igienei orale deficitare.

Cercetări privind impactul redus al produselor din tutun încălzit

Alte date invocate de Prof. Dr. Răescu arată că arderea tutunului este asociată cu prezența diferitelor substanțe cancerigene (monoxid de carbon, benzopiren, oxid de azot și alți 4000 de compuși chimici – Ozbek and Karanbiyikoglu 1996).

Zao Xiaoyi și Zanetti Fillippo au studiat efectele asupra stabilității culorii compozitelor rășinoase dentare expuse la aerosolul provenit de la produsele care încălzesc și nu ard tutunul și aerosolul de la țigări.  Studiul a fost publicat în 2017 în American Journal of Dentistry și a arătat că aerosolul provenit de la produsele care încălzesc și nu ard tutunul (heat-not-burn – HNB), colorează compozitul de șase până la zece ori mai puțin decât aerosolul de la țigări. Aceste alternative inovatoare pot schimba viitorul în consumul de tutun.

Prof. Dr. Răescu a explicat ce sunt produsele din tutun încălzit: ”Sisteme care constau în rezerve, dopuri sau capsule de tutun, un dispozitiv și un încărcător electric și care încălzesc tutunul, fără să îl ardă;  absența combustiei reduce semnificativ formarea de compuși toxici comparativ cu țigările normale, evitând pirogeneza și pirosinteza”. Alte explicații: ”Deși emisia degajată de aceste produse poate arăta ca un fum, este de fapt un aerosol cu un număr mult mai mic de compuși chimici, în cantități semnificativ mai mici decât fumul de țigară, suspendat sub formă de vapori (în mare parte glicerol). Din punct de vedere comercial, cele mai populare sisteme cu tutun încălzit disponibile pe piață la nivel mondial sunt:  GLO (British American Tobacco), IQOS (Philip Morris International) și PLOOM TECH (Japan Tobacco)”.

 

*Materialul face parte dintr-o lucrare ce a fost prezentată ca: Răescu M, Voinea-Georgescu R N, Tuculina M J, Funieru C, Manu RSmoking and oral health in Romania: a Dentist’s assessment in ,,Österreichische Nationalbibliothek Wien, The International Conference Education and Creativity for a Knowledge – based Society – MEDICINE, DENTAL MEDICINE AND PHARMACY”, Vienna, Osterreichish Rumanischer Akademischer Verein.