Fumatul este asociat cu un impact negativ semnificativ asupra sănătății orale, context în care este utilă o campanie anti-fumat în cabinetele stomatologice. Printr-un screening periodic pentru cancerul oral, în special în cazul fumătorilor, putem contribui la promovarea prevenției în sănătătatea orală. Este părerea Prof. Dr. Mihaela Răescu, de la Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea ”Titu Maiorescu”, București.

În lucrarea intitulată ”Fumatul și sănătatea orală în România; evaluarea unor medici stomatologi”, al cărei coautor este, medicul stomatolog a arătat că ”pentru un consumator de tutun, modificările care pot apărea în cavitatea bucală includ: boală parodontală, colorații ale dinților, eșecul tratamentului prin implanturi dentare, halitoză, modificări la nivelul mucoasei bucale, hiperkeratoză și acantoză a epiteliului palatin, inflamația glandelor salivare”. În același timp, renunțarea la fumat poate aduce urmări benefice: ”stomatita și pigmentarea cauzate de nicotină pot dispărea”.

Efecte pe termen lung

Potrivit Prof. Dr. Mihaela Răescu, fumatul poate compromite rezultatul pe termen lung al tratamentului unui pacient, ducând la necesitatea intervențiilor ulterioare, ceea ce presupune o nouă investiție de timp și costuri suplimentare.

”Medicii stomatologi se pot implica cu ușurință în sprijinirea pacienților să renunțe la fumat, prin consilierea acestora, încă de la prima vizită la cabinet. În România, accesul la îngrijiri dentare complexe este rezervat populației cu venituri medii și ridicate. De obicei, pacienții nu au asigurare pentru tratamentele stomatologice”, a mai arătat medicul stomatolog.

O posibilă alternativă: produsele din tutun încălzit

Prof. Dr. Răescu evidențiază o alternativă viabilă pentru fumători: ”Deși renunțarea la utilizarea produselor cu nicotină derivată din tutun este în mod clar rezultatul cel mai dorit, trecerea la produse din tutun încălzit are probabilitatea de a reprezenta o alternativă pentru reducerea riscului la persoanele care nu pot sau nu vor să renunțe complet la nicotină.  Totuși, trebuie menționat că nu există suficiente studii publicate, mai ales studii la nivelul populației pe termen lung cu privire la impactul produselor din tutun încălzit asupra fumătorilor care le adoptă și renunță la fumat. De asemenea, literatura științifică actuală constă în mare parte din studii sponsorizate de industrie. În fine, nu există suficiente date științifice de la cercetători din România, pe subiecți români, cu privire la aplicabilitatea ipotezelor de risc redus pentru produsele din tutun încălzit comparativ cu țigările combustibile. Aceste lacune ar trebui acoperite cât mai rapid, pentru a-i informa mai bine pe practicienii din domeniul sănătății din România și de la nivel mondial. Sfaturile profesioniștilor din domeniul medical pentru pacienții fumători cu privire la gama de opțiuni care i-ar putea ajuta să renunțe complet la fumat pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra sănătății publice la nivelul populației”.

 

*Materialul face parte dintr-o lucrare ce a fost prezentată ca: Răescu M, Voinea-Georgescu R N, Tuculina M J, Funieru C, Manu RSmoking and oral health in Romania: a Dentist’s assessment in ,,Österreichische Nationalbibliothek Wien, The International Conference Education and Creativity for a Knowledge – based Society – MEDICINE, DENTAL MEDICINE AND PHARMACY”, Vienna, Osterreichish Rumanischer Akademischer Verein.